Deschide-mi sufletul.Ia spune, ce vezi?
Iti spun eu ce'ai sa vezi.


Peste tot zac aruncate la intamplare franturi de tine, pentru ca nu pot sa te am tot.Cate un pic aici, cate un pic acolo.Povesti vechi,vrafuri de negative pe placi de sticla, mobile rupte- ca multele relatii din care am iesit.Dar toate sunt sterse de praf de o mana grijulie.In ciuda aerului proaspat ce navalise pe ..fereastra, prin tine, in mine staruie inca, pentru cei obisnuiti sa'l recunoasca, izul caldut, ca de migdale amare, al iubirilor fara noroc.
In minte iti suna un ecou spunand : "ce-a fost mai greu a trecut de mult".
Nu. Ce a fost mai greu e undeva pe drum, pierdut intre lumile noastre de poveste.Dar nu te ingrijora, sta la panda, o sa apara.Si atunci sa te tii.


Ia spune, altceva, ce mai vezi?!

Si cine a zis ca nu cred in basme?

Eu nu cred in vise vagi care plutesc fara tinta pe un cer senin!Nu cred in spiridusi si zane nici daca unul mi-ar dansa pe varful nasului!Iar tu ma faci sa cred ca au incins ditamai hora pe langa mine...
Poate ca am nevoie sa vad si sa ating vraja ca sa cred in ea.In noi.
Dar care vraja?!
Numai pentru ca nu accept sa ma amagesc singura nu inseamna ca sunt lipsita de imaginatie sau de dorinta..Daca schimb regulile, nu inseamna ca am incetat jocul asa cum daca'mi mut privirea nu inseamna ca n-as mai vrea sa te vad.
Asa cum faptul ca stiu cum sa'mi folosesc bagheta magica nu ma face o zana.Asa cum pseudosentimentele asta, pentru ca sper din inima sa fie cu PSEUDO in fata, nu pot sa le dau la schimb pentru o pereche de aripi.Poate nici pe un fulg.
Asa cum si eu incep sa cred ca am un carlig pe spate, doar ca n-a nimerit bine ce agat.
Se prind de mine doar cele mai complicate situatii.Daca prind una mai simpla, o arunc inapoi in raul de probleme/ confuzii/mistere/curiozitati si bag iar carligul la fund dupa ceva mai... mai sadic? Da, probabil.


Ar fi cazul sa mai scoti ceva din jobenul tau magic daca nu vrei sa ma gasesti prinsa in alte carlige, or worse, inecata in al meu, propriu si personal.

Ce-am de pierdut?!

Mda, am dat de un concurs.Sa vedem ce si daca iese ceva.
Detalii @here.

Fericirea'i la bursa

Ma aflu intr-un cerc vicios.Unul de genul din care dupa ce iesi, ai nevoie sa fi dus la reabilitare.Reabilitare in adevaraul sens al cuvantului, in acte.Sa fi repus in drepturile personale pierdute,in urma unei condamnari, facute de mana ta.Nu stiu daca sunt inca la momentul in care ma condamn singura, dar poate ar fi cazul.
Pe de'o parte esti tu.
Tu, pentru care nu doar ca am tras cu dintii, dar probabil mi-am si pierdut din ei, metaforic vorbind.Exact ce credeam cu tarie ca am nevoie, la momentul si locul potrivit.Cantitatea nepotrivita din toate, dar cu care ma multumeam.Si mie imi suna ciudat "multumeam".
Tu care mi-ai dat peste cap toate principiile,orice lege de baza pe care o aveam intemeiata de ideea stiintifica conform careia la un anumit moment, dupa o anumita experienta, poti sa cataloghezi pe cineva prin prisma a ceea ce ne inconjoara si ceea ce este relativ normal, pe langa actiunile reflexe si fiziologice.Nu mi-ai mai lasat niciun element primordial de care sa ma leg, prin care ma consolez ca "uite ma, asta o sa urmeze acum".Cunoscandu'te am cam inceput sa ma prind care e smecheria.Si sincer, nici la momentul actual nu stiu daca e bine sau e rau, dar in mod cert ti-a oferit un plus. (Unul chiar imens, pe care il purtai in frunte).Pentru ca suntem inconjurati numai de clisee si trebuie sa ma supun si eu unora, ca si cel care ne-a adus aici,din categoria ce e nou pe piata atrage si provoaca, m-am riscat si eu tratand cu indiferenta ipoteza in care mi-ai dauna.
Eu fiind opusul unui stereotip,am picat totusi si in plasa asta.Minus un punct pentru mine.Asa ca in timp ce tu gastigai puncte, eu le pierdeam.Doar in mintea mea, normal.Pana am ajuns undeva aproape la poluri opuse chiar pe axe opuse si totusi impreuna.
Si inca sunt in pericol sa mai "pierd" niste dintisori.Si rau n-o sa-mi para.

Pe de alta parte, mai e si opusul tau.
Persoana picata la momentul si locul nepotrivit, tot in cantitatea nepotrivita.Exact ceea ce credeam cu tarie ca nu as mai avea nevoie niciodata, pentru ca ajunsesem la punctul de saturatie cu un alt exemplu' de genul.Chiar credeam ca nu pot sa mai aditionez cu alte elemente din molecula lui ( genului).Tipologie ce bate spre clasic, evident cu anumite piese caracteristice, pe baza careia imi formasem multe principii.Care ma face sa imi amintesc  ca nu fac parte din cele 99,99999% femei care tanjesc dupa simplitate.Alt cliseu, din categoria ce e vechi nu e demn de atentie si uite asa  m-am riscat si eu fiind sigura ca nu mi-ai putea dauna.Motiv pentru care purtai un mare minus pe frunte.Iar cu plusurile lui, dadeai tot minus.Doar ca am omis partea in care minus cu minus, da plus.Adica, tu cu mine, tot plus dadea. I was wrong, again.
Apoi, imi aminteai de el.De cel care mi-a provocat saturatia, al treilea punct din cercul meu.Cred ca d-aia te vroiam mai mult.De antrenament.

Combinandu-te pe tine cu opusul tau, unele s-ar declara fericite.Wrong, cel mult multumite, pentru ca atat timp cat imaginea mea despre fericire nu se mananca cu asa ceva, nu pot sa imi inchipui cum altcineva ar fi.Ce-i drept, e contropirea perfecta.E ca atunci cand esti in mall si nu stii ce vrei.Te ghidezi dupa starea de spirit first " hmm.. asta-mi trebuie acum!".Asa si cu voi.

Ceea ce nu stiti e ca tu si opusul tau ati conceput al patrulea punct pe cercul meu.
Tu il urasti, opusul tau il iubeste.
How lovely.
Persoana cea mai nepotrivita, in cel mai nepotrivit moment cu putinta, dar in cantitatea perfecta.Moment in care voi ar trebui sa va puneti pe treaba si sa imi amintiti ca e vorba de un cerc si ca trebui sa imi continui traseul si sa nu ma opresc in punctul patru.Cel care are toate gesturile si toate cuvintele in cele mai bine alese momente, mulate parca dupa sufletul meu.

Asa ca alerg si ma invart, pana o sa fiu prinsa undeva sau pana o sa cad de tot.
Dar daca TU spui "stai!", e cert ca nu ma mai misc. :)
Nu-mi ramane decat s'astept,nu?
Nu...

PS: situatie pur imaginara.

E doza mare de parfum

Neam de neamu' meu de la maimuta incoace n-a vazut specimen ca tine.
Relatia asta "evolueaza" de la improbabil la imposibil.
N-am habar si habar n-am.

Moment de luciditate

N-am incredere  in fericire.O intorc pe toate partile de parca ar fi un pahar pus la vanzare intr-un targ de vechituri sau un covor gasit la bazar, cautand vro margine ciobita sau fire desirate.Si daca nu are,nu te astepta sa ma sinucid incercand sa tin cu dintii de ceva ce nu am avut din capul locului.
Intentionasem sa rostesc cuvintele astea pe un ton sarcastic , dar nu am reusit sa le fac decat sa sune patetic,sentimental si mai rau de atat, sincer.Ce-a ramas, a ramas trecut.
Fundalul piesei din viata mea esti tu acum..
Tu nu intelegi ma!Nu vreau sa fie perfect, nu-mi trebuie lucruri perfecte.

Sfaturi pentru a te umple de nervi in 10 pasi simplii

1.Indragosteste-te de un dobitoc.
( prin dobitoc a se intelege o persoana absolut minunata dar care sufera de persoanlitate multipla)
2.Incepe sa ii descoperi feluritele personalitati care nu se divid cu inima ta intreaga si pe care nu le poti cuprinde intr-un numar exact de ori pentru o individualitate normala.
3.Continua a te indragosti de el.
( e ceva mai rau decat un free fall)
4.Arata-i ca iti pasa.
Bonus: fa-l sa-i pese! => Cateva momente in care e ca si cumm ai lua un ditamai bolovanu', in mod constient, si ti-ai da cu el in cap singur.
5.Continua apoi sa te infunzi in propria mizerie si descoperai inca o deosebita fata a personalitatii sale.Una chiar draguta de data asta, una in care iti da apa la moara pana iti ineaca toate vaporasele, corabiile, parcutele si ce mai misuna prin balta prin care te scalzi tu.
6.Serveste-i cu incredere sufletul pe tava.
7.Aduna-ti sufletul de pe tava.
8.Aminteste-ti ca tu asta cautai, ca doar nu vroiai un memeluc si orienteaza-ti organele de transmitere a centrilor nervosi catre sine.
9.Desopera ca nu ai cum sa mai iesi din joc pentru ca  acum nu mai conteasa ce pierzi, ci ce castigi.
10.Pregateste-te sa dai la o parte ceea ce il acopera si sa realizezi ca odata expus nu o sa gasesti nimic.

Momentan m-am blocat pe 10.Cu tine e ca si cum am vorbi limbi diferite.Si e trist pentru ca eu chiar credeam ca tot zborul asta si  scufudatu'  printre inimioare si alte prostii are limbaj universal.
Si pot sa si cad daca vrei asta, e doar o chestiune de cat de jos.
Pentru ca nu pot sa-mi stapanesc gandurile, dar pot sa-mi stapanesc mintea.

@ kaos: logica " romantelor" astea e imbatabila, nu logica unei femei.

This love will be your downfall

Pentru ca stiu cum sa fiu fericita si cand nu sunt














Eu cred. Cred ca pot sa dau 100% din mine si cand am doar 80%. Cred in sarutari pe frunte si in saruturi lungi.In zambit pana te dor obrajii si ras pana ai lacrimi in ochi. Cred in a avea pe cineva care sa-ti spuna ca esti frumoasa.Cred in a avea pe cineva care sa se joace in parul tau.Cred in leganatul in hamace si alergatul prin ploaie. Cred si in miracole in cand in cand si in acte de bunatate la intamplare.. Cred intr-o a doua sansa.
Da, cred in toate "cacaturile" astea.
Si lucrul asta nu o sa se schimbe chiar daca singura mea satisfactie reala vor fi dezamagirile."Asta inseamna ca am avut iluzii foarte mari."
Iar raul asta asa de mic este in unele moduri cel mai periculos din toate.
Si cred asta azi, cand raul asta imi curge pe sub piele.

Cotidian-ul din mine


In spatele ochilor astia verzi pe care ii vei clipind la un centimetru dinstanta, sunt o persoana care iubeste.
Nu esti special in capitolul asta,fat-frumos.
Eu sunt mereu indragostita.Iubesc oameni pe care nu-i cunosc, care trec pe strada.
Care isi alinta animalele sau care mangaie caini vagabonzi si le arunca pufuleti.
Care citesc in parc sau in metrou.
Care tipa si rad haotic.
Care spun ce simt prin toti porii.
Care poarta ochelari si esarfe colorate.
Oameni care nu-si regreta regretele.Reprezentati tipici ai unui grup, turma/cireada/herghelie, de oameni fericiti, cinici sau prosti.Sau orice alta notiune de maxima generalitate care exprima proprietatile si relatiile esentiale si generale ale acestor fenomene ale realitatii cotidiene.Oamenii.Pe unii ii iubesc din gelozie.Pe altii din ineptie.
Se pare ca e posibil sa iubesti si din ineptie.Daca nu stii sa faci altceva, nu-ti ramane altceva decat sa iubesti.Ma rog, poti sa le fi indiferent, sa ii etichetezi, sa ii barfesti, sa te caci si in gura lor daca vrei.De ce ai iubi mediocritatea asta pana la urma, nu?Pentru ca uneori mediocritatea asta exprima si incadreaza perfect locul dintre cele doua limite extreme in care ar trebui din cand in cand sa imi mai stea si mie capul.
Probabil polinucleida care ma compune e mutanta.



 ( Chiar daca suna ca si cum ar fi inghitit un pc', macar i-a tinut de foame :) )