Un om clipeşte în fiecare an de şase milioane de ori.

Te dezamagesc,iar. Nu ai cum sa ma vezi cazand.Nu mai am ce sa pierd.Si nici nu-mi mai pasa, daca as mai avea.Intelege! Viata mea e un banc sec si e in zadar prefacatoria ta de fiecare zi.Razi putin, de aparente, dar nu intelegi nimic.
Trec printre atatea fara tine..
Si fara mine, mai nou.Sunt lucruri care iti raman in inima si lucruri care iti raman in inima pentru totdeauna.Eu ce sunt? Pentru ca tu esti nimic, mai stii cum sta treaba cu nimicul?
Mi-au murit toti cei 72  de muschi pe care ii foloseam ca sa-ti vorbesc.Pun pariu p'un vis ca o sa intelegi mai multe din tacerea ce mi-o cauzezi.Tu alegi pe care, ca oricum sunt toate la fel.Si daca pierd, plec.

Plec spre tine, singurul drum pe care-l stiu.

In sase milioane unu ori esti in clipirea mea.

Si spune-mi, in loc de suflet ce pun acum?

Sunt aproape epuizata.Am impresia ca obosesc odata cu mine tot ce ma inconjoara, ma simt ca un virus al unei epidemii ce flageleaza (a nu se mai baga de seama ca inventez cuvinte) societatea in care ma gasesc.Si vin din vacanta?!O da, vin din vacanta.Parca timpul e si el obosit, dar totusi nu vrea sa se opreasca nenorocitul.Sunt obosita de lucrurile care ma inconjoara, de evenimente, de aglomeratie, de intrebari, falsitate si tone de explicatii.Sunt  obosita de principiile mele si mai ca-mi vine sa zic pas.Simt apusul prea departe.Nu tanjesc dupa energie, mi se face rau doar cand o simt in juru-mi.Nu vreau sa mai stiu nimic!
Am obosit sa-mi fie dor si stiu ca o sa-mi fie dor, de dor.Am obosit sa-ti vorbesc, sa cred si sa astept sa ma iei in brate.As vrea sa am nevoie doar de mine pentru un sistem restore dar nici de asta n-am putere.Imi hranesti declinul cu declin.Pentru Dumnezeu, tu nu obosesti NICIODATA?

Alt anestezic prost

Te rog nu ma mai judeca. Stai,nu, asta e imposibil.
Te rog nu ma mai judeca pe baza a ceea ce obisnuiam sa fiu.M-am schimbat.Nu mai sunt fata aceea care ar fi facut orice pentru zambetul tau.Nu mai incerc sa ma incadrez in decorul vietii tale daca sunt facuta sa fiu diferita.Nu vreau nici macar sa mai incerci tu sa ma strecori pe acolo.Nu sunt facuta pentru asta.Inca odata : vreau totul sau nimic, nu stiai?
Nu sunt suparata pe tine, sunt suparata pe mine pentru ca am crezut ca esti cine nu esti de fapt.Da, realizez ca am fost incredibil si iremediabil de proasta.Dar nu mi-a prins rau experienta.Nu vezi si nu intelegi forma inimii mele,chiar daca tu ai creat-o. Esti inca o rana descusuta, asta doar pentru ca nu am gasit acul potrivit, nu pentru ca as vrea sa ramai asa. Caut ac foarte mare, pe marimea ranii si ma sperie gandul ca doar tu poti sa ma cosi. Tu ai ata de care am nevoie, tu stii cum sa nu ma intepi si cum sa nu lasi semne. Dar serios iti spun ca incep sa cred ca vrei sa faci lucrurile astea. Aproape fiecare cuvant de-al tau a devenit intepator, iar semne... uita-te in clipirea mea si o sa vezi pe verdele ochiului meu scrijelite aceleasi doua initiale. 


Poate inveti si tu in facultate sa cosi ca lumea.Nu de alta, da' anestezia aia nu face doi bani.

Make a wish, fake a smile and move on. :)

Uneori, e drept, omul oboseşte aşteptând. Şi n-aţi auzit, oare, de situaţii în care, când soseşte ceva ce el a aşteptat, soseşte prea târziu? E poate, o victorie pe care a dorit-o mult, dar obţinând-o prea târziu, nu mai are ce face cu ea; o victorie care reuşeşte doar să-l obosească şi mai mult. Şi renunţă la ea, cu o ultimă mare tristeţe deoarece nu e simplu să porţi o bătălie şi ajuns până la capăt, să-ţi dai seama că asta a fost totul. Bătălia. A existat cândva un scop, dar de atâta aşteptare scopul a murit..


Octavian Paler-Viata pe un peron, pentru ca in situatia asta ma aflu

Ma dai afara pe usa iar eu continui sa intru pe geam.Iar si iar.Cata demnitate sa mai am?Macar pune zabrele geamului aluia,ceva.Dar tu nu vrei sa fii  sigur ca nu ma intorc.. nici nu stii ce vrei si crede-ma ca iti spun sincer ca  eu nu mai vreau.Nu se merita si incepe sa-mi para rau ca realizez atat de tarziu.Iar ce inca nu stii despre mine : eu cand plec ma mut de tot.Nu o sa mai locuiesc in casa aia, nu las nici usa nici fereastra deschisa pentru ca oricum locul va fi vandut altuia.Nu las loc nici de amintiri.
Te rog sa ai grija de locul ala, indiferent cine ti-l cumpara,pentru ca doar asta o sa iti mai ramana de la mine.

Nu-i loc de titlu aici,nici de noi

Cred ca incep sa stiu ce s-a intamplat.Ai spus prea usor "Te iubesc" si probabil continui sa faci asta si cu restul domnisoarelor din viata ta.Cineva mi-a zis ca femeia se indragosteste repede indiferent daca e ilogic.Eu nu faceam asta. Nici acum n-o mai fac.Si n-ai fost doar o scapare de moment.Asta e cel mai trist.M-am saturat sa ma intorc mereu spre tine,dar inca o fac.Cu un gand, cu un zambet,dar niciodata cu totul.Nu ti-ai asumat cuvintele alea spuse prea devreme si totusi atat de perfect.Ma intriga cum nu reusesc de cele mai multe ori sa te inteleg.Si ma dispera cand reusesc,pentru ca suntem prea diferiti.Ai aceleasi miscari vechi pentru o noua romanta.Ma simt oarecum mandra de asta, fara sa stiu de ce.Ma intreb de multe ori daca mai exista vrun lucru pe care as putea sa ti-l  spun..care sa iti aduca poate cea mai mica urma de mirare pe fata.Pe care sa mi-o si arati.Mai exista vrun lucru pe care sa nu-l stii despre mine? M-a ciupit un paianjen pe spate,cred.Asta sau intoxicatie de la oua umplute.As putea sa-ti spun si ca din cand in cand mi-e dor.Ca ai o amprenta prea pronuntata si ca esti enervant.Cumplit de enervant.Ma intreb uneori.. ai avea un soc daca mi-ai citi blogul?Imi vine sa sterg  fiecare rand.Serios.

Nostalgie de martie

"De ce faci toate astea?Crezi ca e bine?"
Dar tu crezi ca mie mi-e bine? Fac ce simt pufosule, ca de fiecare data.Tu de ce nu faci ce simti?De ce ti-e frica?Eu nu te judec, nu te cert, nu te acuz, nu te descurajez.Eu sunt mica.Eu visez,eu sper.Rad si plang in acelasi timp, privesc in ochi mereu.Strig lucrurile pe nume in felul meu si asta e felul meu.


Eu nu uit.Totul e prea viu in jurul meu.Poate o sa te saturi intr-o zi si o sa ma faci sa incetez..intr-un fel sau altul. Daca pana acum nu ti-am demonstrat ca n-am glumit nicio secunda,e destul timp.Pentru ca sa iubesti semnifica sa accepti ceea ce a fost,ceea ce este si ceea ce va fi.De ce fac astea? Pentru ca nu ai avut incredere nici macar in ce simteam eu..Iar eu..simteam prea multe.Acum ma crezi? Si stiu ca nu vom mai canta acelasi cantec, dar intelege ca nu asta e scopul meu.
M-am obisnuit sa taci,sa ignori,sa pleci, sa certi,sa uiti. 

I'm the perfect ex-girlfriend
Period.