Moment de luciditate

N-am incredere  in fericire.O intorc pe toate partile de parca ar fi un pahar pus la vanzare intr-un targ de vechituri sau un covor gasit la bazar, cautand vro margine ciobita sau fire desirate.Si daca nu are,nu te astepta sa ma sinucid incercand sa tin cu dintii de ceva ce nu am avut din capul locului.
Intentionasem sa rostesc cuvintele astea pe un ton sarcastic , dar nu am reusit sa le fac decat sa sune patetic,sentimental si mai rau de atat, sincer.Ce-a ramas, a ramas trecut.
Fundalul piesei din viata mea esti tu acum..
Tu nu intelegi ma!Nu vreau sa fie perfect, nu-mi trebuie lucruri perfecte.

4 pareri:

Anonim spunea...

Oamenii devin perfecti in ochii celui care i iubesc, cred ca asta este fericirea,oglindirea noastra intr un mod frumos in ochii unui om care ne iubeste si astefel totul se transforma in momente fericite ,iubirea inseamna sa fi si fericit dar si trist,depinde de clipa.Putem crede ca suntem fericiti si atunci ea vine sau ne credem nefericiti si atunci chiar suntem.

The Shadow spunea...

magda, ai perfecta dreptate! fericirea e Dumnezieiasca iar noi suntem...simpli muritori!

mindfreak spunea...

ma regasesc perfect aici!si in opinia mea nimeni nu se poate indragosti de cineva perfect...tocmai perfectiunea aia ne irita si ne facem sa ne simtim inferiori.eu sunt de parere ca defectele sunt cele ce ne contureaza cu adevarat..ele sunt sarea si piperul si tocmai de aceea ne simtim impliniti cand suntem iubiti in ciuda defectelor, din ce in ce mai mult

Magda spunea...

Si daca "condimentam" prea mult relatia? :)
Then what?

Trimiteți un comentariu