Si cine a zis ca nu cred in basme?

Eu nu cred in vise vagi care plutesc fara tinta pe un cer senin!Nu cred in spiridusi si zane nici daca unul mi-ar dansa pe varful nasului!Iar tu ma faci sa cred ca au incins ditamai hora pe langa mine...
Poate ca am nevoie sa vad si sa ating vraja ca sa cred in ea.In noi.
Dar care vraja?!
Numai pentru ca nu accept sa ma amagesc singura nu inseamna ca sunt lipsita de imaginatie sau de dorinta..Daca schimb regulile, nu inseamna ca am incetat jocul asa cum daca'mi mut privirea nu inseamna ca n-as mai vrea sa te vad.
Asa cum faptul ca stiu cum sa'mi folosesc bagheta magica nu ma face o zana.Asa cum pseudosentimentele asta, pentru ca sper din inima sa fie cu PSEUDO in fata, nu pot sa le dau la schimb pentru o pereche de aripi.Poate nici pe un fulg.
Asa cum si eu incep sa cred ca am un carlig pe spate, doar ca n-a nimerit bine ce agat.
Se prind de mine doar cele mai complicate situatii.Daca prind una mai simpla, o arunc inapoi in raul de probleme/ confuzii/mistere/curiozitati si bag iar carligul la fund dupa ceva mai... mai sadic? Da, probabil.


Ar fi cazul sa mai scoti ceva din jobenul tau magic daca nu vrei sa ma gasesti prinsa in alte carlige, or worse, inecata in al meu, propriu si personal.